Idealurile și visurile ne stimulează imaginația și creativitatea, încrederea în sine, inițiativa, independența, entuziasmul sau starea de fericire prin proiectarea noastră în situațiile în care le putem împlini, dar și prin efortul de a ne materializa aspirațiile. Visurile sunt influențate de contextul pe care îl experimentăm, de natură și oameni, de educație și școală. Încurajarea sau susținerea visurilor poate conduce către descoperirea vocației, iar analiza discrepanțelor dintre dorințe sau visuri și capacitatea de a le îndeplini poate stimula responsabilitatea actului educațional, dorința de cunoaștere și dezvoltare profesională. În acest context, o educație eficientă se bazează pe metode de descoperire și încurajare a talentelor, pornind de la consilierea vocațională bazată pe evaluarea potențialului și a aptitudinilor prin intermediul unor teste de personalitate sau a unor chestionare vocaționale. Apoi, demersul către reușită depinde de interesul personal, de exersarea aptitudinilor și a capacităților, de îndrumarea sau sfaturile unor personalități-mentori, dar și de explorarea oportunităților prin descoperirea unor contexte inspiraționale și care dau sens ascendent demersului vocațional.
Parcursul vocațional începe cu visurile din copilărie, presupune apoi o perioadă de explorare a intereselor, pentru a ajunge în cele din urmă la o etapă de stabilizare vocațională. Entitățile de învățământ pot interveni în aceste etape în formarea unei atitudini pozitive față de educație și profesie prin valorificarea potențialului intelectual și vocațional. În acest sens, pot fi elaborate și explorate metode și tehnici de dezvoltare a capacităților de analiză, înțelegere și rezolvare a unor probleme complexe, de luare a deciziilor, de planificare și adaptare la schimbare. În desfășurarea lecțiilor pot fi integrate dezbaterile, ce presupun susținerea opiniilor și dezvoltarea încrederii în sine – aspecte importante în societatea actuală concurențială. De asemenea, un exercițiu util pe care îl putem face încă din copilărie este să ne alcătuim o scară de valori, de priorități sau dorințe și să urmărim treptat dacă am evoluat în spiritul acestor valori sau dacă putem să reierarhizăm prioritățile în timp. Ar putea constitui o metodă de a ne cunoaște, de a ne descoperi calea sau de a verifica dacă suntem statornici sau consecvenți gândurilor și idealurilor copilăriei noastre.
Îndrumarea vocațională presupune valorificarea resurselor psihologice în funcție de necesitățile socio-economice. Descoperirea personalității se poate corela cu documentarea și informarea profesională, iar exersarea aptitudinilor și a capacităților se poate realiza într-un cadru motivațional, prin sublinierea importanței vocației de a ne asigura o autonomie socio-economică și conștientizarea implicațiilor și a rezultatelor profesionale pentru societate. Factorii motivaționali, alături de conștientizarea caracteristicilor de personalitate se dovedesc a fi deosebit de importanți în îndrumarea profesională, după cum este subliniat în citatul lui Carl Gustav Jung:
“Dorința de realizare îl împinge în mod natural pe om să fie el însuşi. Având șansa de a fi el însuși, individul ar putea crește fără îndoială către forma sa proprie, dacă n-ar exista obstacolele și inhibițiile cunoscute, care să-l împiedice de la a deveni ceea ce este cu adevărat menit a fi.“
© sub semnul educației