Educația actuală presupune programe de studiu, metode de instruire, conținuturi de lecții și tehnici de evaluare elaborate a priori actului educațional, indiferent de entitățile implicate, situațiile sau factorii care pot interveni și modifica în mod natural activitățile educaționale. În realitate, un proces complet de educație nu poate fi total anticipat și necesită integrarea unor viziuni și instrumente noi de lucru care pot influența inevitabil conținutul sau chiar întregul demers educațional.
Mediul online este un context insuficient explorat din punctul de vedere al educației, deși tot mai multe aspecte ale vieții folosesc sau depind de acesta. Resursele online pot aduce beneficii în sensul completării sau eficientizării explicațiilor verbale prin utilizarea unor ilustrații grafice, vizualizarea unor studii de caz sau a unor prezentări video și pot oferi alternative de evaluare și de verificare a cunoștințelor, inclusiv la distanță. Mediul virtual poate constitui o alternativă utilă pentru simularea unor situații, testarea unor idei sau modelarea unor obiecte care pot fi realizate sau percepute cu dificultate prin metode clasice. De asemenea, educația online implică mai multă disciplină și inițiativă din partea tuturor participanților, un mediu de lucru organizat și funcțional, eforturi persuasive mai mari din partea cadrelor didactice și, totodată, conștientizarea de către elevi a posibilității de selecție dintr-o multitudine de surse a informațiilor de interes. Sursele de informații pot fi distribuite și stocate în moduri ecologice, însă digitalizarea acestora presupune mai mult timp și disponibilitate, precum și competențe și abilități corespunzătoare.
În același timp, educația online nu poate suplini în totalitate educația clasică ce se desfășoară într-un context real marcat de experiențe sociale sau senzoriale, precum prietenia, competiția sau activitățile empirice care presupun experimente și observații. Interacțiunile favorizate de educația clasică asigură dezvoltarea unor relații sociale sau profesionale necesare pentru viitor care pot fi menținute în mediul online, dar care necesită un mediu real care să valideze sau să ofere încredere experiențelor sociale. De asemenea, utilizarea calculatorului pe termen lung, încă din copilărie, poate avea repercursiuni asupra sănătății fizice sau psihice, precum apariția unor tulburări de vedere, probleme musculare și osteo-articulare, tulburări nervoase sau deficiența de atenție. În plus, în contextul unor diferențe mari din punct de vedere socio-economic, educația online nu poate asigura un acces egal la educație.
O integrare firească sau o completare a educației clasice va presupune o evoluție în sensul digitalizării resurselor de studiu: cărți, caiete de lucru, table virtuale sau suporturi interactive de lucru, metode și instrumente noi de evaluare, precum și experimente educaționale virtuale (programare, simulări video, jocuri educative, de dezvoltare a logicii sau atenției). De asemenea, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice va presupune o perfecționare continuă a abilităților digitale și a statutului de mediatori e(a)fectivi între elevi și referințe sau surse de cunoaștere, experiențe interpersonale sau de autocunoaștere și coordonarea acestora într-un demers conștient de devenire.
© sub semnul educației